Etichetă: empatie
-
Suparare
Multe. . . Prea multe supărări la 3 ani și jumătate. De zeci de ori se supără. De zeci de ori îmi spune ca e supărată pe mine, pe Tati, pe Victor, pe buni (săraca nici nu e prezentă, dar e vinovată ). Și îmi spune: -„ Mami sunt foarte supărată pe tine!” -„ Aoleo!…
-
O surpriza suparata
Asta seara, la cina, Maria ii spune lui tati: Tati, tati, am o surpriza pentru tine! Da? Ce surpriza? O surpriza suparata! Cum asa? Pai uite-asa. Azi n-am lasat-o pe Sabina sa se urce pe bicicleta mea din copac si ea a plans. Nu detaliez discutia cu tati, insa o sa va povestesc despre surpriza…
-
Gânduri despre iubire și recunoștință
Despre mine nu îmi place să vorbesc. Prefer să ascult părerile celorlalți. Dacă ar fi să mă caracterizez în câteva cuvinte, sunt genul pisica blânda , zgârie rău. Adică am avut și mai am momente când interpretez greșit gesturile sau vorbele celui de lângă mine și reacționez violent verbal. Citeam zilele trecute o agenda veche…
-
Nu vă mai educați copiii să fie politicoși!
Peste tot în jurul meu văd oameni care ridică la rang de “neapărat necesar” politeţea. Dar tot ei, aceeaşi oameni, se plâng mai apoi de oameni falşi, care îţi zâmbesc politicos în faţă, ca mai apoi să auzi de pe undeva că ei nu ţi-ar fi zâmbit politicos, dacă nu exista politeţea. Politeţea e o…
-
Puișorul.. . Unde-i puișorul?
Nu mai știu exact când a început. Rețin doar rugămintea ei de a-i pune un ursuleț de plus în „wap”. Acest ursuleț urma să fie puișorul. Puișorul ei. Cât timp îi căutam o eșarfă să improvizez un wrap (sistem de purtare ergonomic), vine la mine și îmi arată cum își alăptează copilul și cât de…
-
Mami, cred că trebuie să o iei în brațe!
Astăzi am trăit un moment istoric în relația mea cu Maria. Pentru că grădinița ei e închisă în luna iulie, am hotărât ca luna aceasta să mergem la grădinița de vară, cum îi zicem noi, Grădiniței Explore 100 din Mogoșoaia. Astăzi a fost a doua zi și cum e un loc nou cu oameni noi…
-
Eu vreau primaaaa!
Nu știu când și cum i-a întrat în vocabularul Mariei cuvântul primul/ prima. Nu încurajez competiția între copii, jucăm jocuri în care nu există primul sau ultimul. Dar inevitabil apar și situații în care unul e primul și celălalt așteaptă: primul la cărat în spate și jucat de-a căluții, primul căruia îi torn laptele în…
-
9 zile după 9 luni
Sunt aproape 9 luni de când lucrez cu Ana, o artistă minunată de 13 ani, la prima noastră carte. Totul a pornit de la nevoia mea de a inventa povești care să o ajute pe Maria să își gestioneze gelozia față de fratele ei, să se simtă acceptată și iubită la fel ca înainte de…
-
Emoții cu gândul la gradiniță
Trece timpul și pe mine mă sperie. Am nevoie de asigurări, de certitudini. Nu le am. Nimeni nu le oferă. Nu le-am găsit. Unde îmi duc copii după ce mă întorc la birou? Mai am 1 an de petrecut non stop împreună. Pe urma ei vor merge 8 ore într-un loc unde ar trebui să…
-
O fată ca mine…
E joi seara, o zi plina de emoții, multe informații! Prima zi la congresul internațional despre prostituție m-a lăsat fără puteri. Sunt în Madrid, la 460 de km de casa mea, de căminul meu ! În casa prietenei mele activiste ma simt în siguranță! Ea și iubita ei sunt două persoane foarte pline de energie…