Autor: Mimi
-
Trei creiere, trei moduri de joacă diferite
Pentru că Maria e mare amatoare de litere și de puzzle-uri, am tot luat diverse feluri de puzzle-uri cu litere. Nu sunt cine știe ce firmă pentru că am da faliment, având în vedere că ea e foarte activă și se plictisește de același puzzle după ce îl rezolvă de câteva ori. Iată cum ne-am…
-
Cu Maria la tenis
Acum vreo câteva săptămâni am vrut să merg cu Maria la restaurant. Era o zi urâtă de iarnă, cu frig, nu mai voia în casă, dar nici afară, n-aveam nici un alt plan unde s-o scot să schimbe aerul, așa că am zis că o facem și pe asta. Am scris despre ieșirea la restaurant…
-
Comunicare non verbală- cu dinții – ca de la bebeluș la toddler
De cand a apărut Mihai în viața ei și a noastră, Maria a avut sentimente mixte. Dragoste cu năbădai am putea s-o numim. Cu îmbrățișări strânse, uneori prea strânse , până la sufocare, cu declarații de dragoste si de război, cu cântece de dor si cântece de luptă . Ba era o zi cu doina…
-
Îl lovesc pe Mihai! Îl lovesc!
În timp ce scriam povestea cu frații- câtă gelozie, câtă dragoste?, Maria și Mihai se jucau în altă cameră cu Tati. Primiseră de la Moș Crăciun câte un trenuleț cu forme geometrice de asamblat, deși Mihai la 10 luni habar nu are ce e cu asamblatul trenulețelor. Dar nah…Moșul de la bunici a vrut să…
-
Frații- câtă dragoste, câtă gelozie?
Mihai are deja 10 luni, Maria 2 ani jumătate. Maria îl iubește mult, îl pupă, îl mângâie, vrea să doarmă cu el, dimineața când se trezește primul lucru întreabă de Mihai, seara la culcare mă întreabă de Mihai. Nu vrea să-l dea vecinilor cu 3 fete care sigur ar vrea și ele un frățior pentru…
-
Amintiri din copilăria mea. Timpul meu special cu oameni speciali
M-am gândit astăzi la timpul meu special cu părinții. Am crescut într-o perioadă când greutățile erau atât de mari încât părinții aveau ca principal obiectiv să aibă ce să ne pună în farfurie. Cele mai frumoase amintiri pe care le am cu părinții sunt cele în care m-au luat pe mine în lumea lor, pentru…
-
Greutatile unei mame cu bebelus prematur. Sau cand se umple paharul
Din seria povestilor vindecatoare, astazi o poveste de la o cititoare, Denisa. Am un baietel de 1 ani si 7 luni, unicul copil, nascut la 28 de saptamani,950 de grame, mii si mii de problemute. Primul an a fost un cosmar voma si colici pana pe la 6 luni, inot, kinetoterapie pana la 1 an…
-
Dar ce, eu v-am bătut pe voi?
Redau aici textul primit de la o cititoare, Alexandra, pentru concursul cu povești vindecătoare. Povestea asta e despre cum să-ti bați ocazional copiii și să susții sus și tare că „nu, aia n-a fost bătaie „. Pot să spun că in general am avut o copilărie fericită, am simțit deopotrivă dragostea părinților dar și nervii…
-
În căutarea sufletului Crăciunului
Crăciunul a fost pentru mine mereu un moment magic. În familia noastră, pentru părinții mei, Crăciunul e mereu sărbătoarea preferată. Pentru ei magia s-a petrecut acum vreo 30 și ceva de ani, când chiar pe 25 decembrie mama m-a născut pe mine. A fost magia vieții, a forței dragostei lor. Pentru mine, Crăciunul nu este…
-
Domnul Hapciu și micuța domnișoară Perseverentă
Maria e un copil perseverent. De un an și 3 luni iese afară cu Flori în parc dimineața. De fiecare dată când se întoarce o roagă pe Flori să o urce în brațe cele 4 etaje. Spune că o doare spatele, că îi e rău, că nu vrea acasă. Inventează. Flori n-a urcat-o niciodată în…