Acum câteva seri, terminam de pregătit cina, iar Atomicul cânta liniștit “ui oli humăn afterol”, în timp ce transfera sarea din solniță într-un pahar. Sună telefonul: un recrutor de la compania X. De obicei, când Tudor este prin preajmă, reprogramez convorbirile acestea. Dar cum el părea zen, iar exilarea pe balcon era o soluție infailibilă,…