Cărțile sunt jucăriile noastre preferate de la cea mai fragedă vârstă. Din lumea cărților noastre astăzi vă voi povesti despre o vedetă- cartea de desenat.

Dacă aveți un copil la început într-ale desenului și nu vreți să aveți toată mobila desenată cu creioanele colorate (noi am experimentat deja pe vreo câteva dulapuri), cartea  “I can draw “ (Pot să desenez) este ideală pentru a desena împreună cu copilul. Are și niște exemple despre cum se desenează o casă, o floare, un câine (punându-se accent pe părțile componente ale imaginii desenate).

Când desenez cu Maria îi explic fiecare element nou introdus în construcția acelei case, de exemplu. Îi spun- uite am făcut un pătrat, este unul din pereții casei, peretele din față. Are patru laturi egale. Hai să îi facem și o ușă pe unde intră oamenii în casă. Uite, fac un dreptunghi. Acesta reprezintă ușa. Are 2 laturi mai mari și 2 mai mici.  Îi fac și o clanță. Ce să îi mai fac la casă? Geamuri, răspunde ea. Da, să facem 2 geamuri. Uite, le fac pătrate și mari să intre multă lumină naturală în casă. De la soare. Haide să îi facem și un acoperiș, să nu ne plouă în casă. Uite, fac acoperișul de forma unui triunghi. Triunghiul are 3 laturi. Una, două, trei (le număr în timp ce le desenez).  Acoperișul este făcut din mai multe plăci de tablă. Uite, le desenez și pe ele. Hai să le numărăm să vedem câte încap.

Cu cartea aceasta Maria petrece împreună cu noi și câte o oră, timp în care ne cere să îi desenăm tot felul de minuni. O buburuză, un avion, un bondar, o mami, un romb, un A, un W, un M, un melc, un melc mare, un melc mic, alt melc, mulți melci.

Când se umple foaia sau când Mariei nu îi place cum am desenat (de exemplu melcul e  prea mare și de fapt voia doi mici), tragem de foaie și desenul se șterge. De cele mai multe ori Maria trage de foaie. Nu este ușor, e necesară precizie, un anumit tip de forță, direcție (veți vedea despre ce vorbesc dacă o testați) așa că inclusiv tragerea foii poate reprezenta un exercițiu de motricitate fină.

Desenează și Maria, dar încă e la faza desenelor abstracte :), așa că preferă mai degrabă să fie șefa noastră și să ne traseze sarcini de desenat. Recunosc că mi-a plăcut să desenez, chiar și la comandă, deși nu am deloc talent. Dar am noroc că în ciuda faptului că acel câine desenat de mine  nu arată ca un câine, Maria are o atitudine deschisă și empatică față de mama netalentată și acceptă că ceea ce spun eu că e un câine, e un câine.

Într-o seară i-a cerut lui Tati să-i deseneze “Un Doamne Doamne” . Iată ce a desenat Tati. Dar despre  “Doamne Doamne “ pe altădată.

Voi ce desenați cu copiii voștri?