Categorie: Noi, părinții
-
Atât de mare era uterul tău, mama?
„Educația” sexuală am început-o cu Matei (6,2 ani) la un an și un pic. La cererea lui, tot timpul. 🙂 Adică pe la un an și patru luni să fi fost a arătat către cuc (penis, da. al lui, da.) și a „întrebat” „Aaa?”. I-am spus că se cheamă cuc (denumirile științifice au apărut mai…
-
După un an
Acum un an, când se trezeau după somnul de prânz copiii urlau. Maria urla că vrea și ea țiți, că nu-l vrea pe Mihai, că vrea să-l dăm la gunoi. Eu mă chinuiam cu alăptarea în tandem. Maria îl împingea pe Mihai când nu se mufa suficient de bine. Ajunsesem chiar de teama momentului în…
-
Încă o poveste despre alăptare… nereușită
Pe vremea asta, acum trei ani, eram însărcinată cu Lavi în 18 săptămâni. Deja ştiam că o să nasc natural şi că o să îmi alăptez fetiţa din prima zi. Dar adevărul este că nu mi-a ieşit nici una, nici alta. Cu naşterea prin cezariană am ajuns la un pact: tu nu eşti piedică în…
-
Dinozaurele din casa noastră
Astăzi am ascultat cu Maria de vreo 100 de ori un cântec despre dinozauri. După care a urmat un tir de întrebări despre dinozauri. Stau prost la cultură generală pe tema asta. Am teme de făcut. Seara am primit vizita prietenelor ei, bufnițele vesele. Maria a început să le cânte cântecul cu dinozaurii. Ele se…
-
Vreți altfel de povești? Premiem ideile bune!
De vreun an de zile cochetez cu ideea de a scrie altfel de povești, centrate pe valori, cu un limbaj al comunicării non-violente, povești fără etichete, fără capete tăiate și alte măruntaie la vedere, povești care să pună copiilor întrebări, care să vorbească despre emoțiile lor și ale celor din jur, care să îi ajute…
-
Joacă de familie: cu frunze și răbdare
Mă tot gândesc de vreun an de zile uneori ce activități în interior l-ar captiva pe tati astfel încât să se joace creativ cu copiii și să îi pună în valoare calitățile lui. Pe vreme bună, tati e biciclistul de serviciu, plimbă copiii cu bicicleta prin parc, însă odată cu venirea frigului timpul lui de…
-
Doi frați s-au pupat, mângâiat, îmbrățișat si s-au ținut de mână sâmbătă pe la prânz
Vineri spre sâmbătă noaptea, fără să știm de sângeroasele atentate din Franța, eu și tati am ajuns să vorbim în liniște. De ceva vreme, cam de când a apărut Mihai în viața noastră, momentele astea sunt rare. Ne concentrăm pe păstrarea armoniei în familie, epuizați de gelozia Mariei. Ne-am uitat la noi, cei din ultimii…
-
Cum impunem limite copiilor
Vă puteți imagina o lume fără reguli? O lume în care fiecare face ce vrea, în care absolut totul este permis? Ar fi haos, nu-i așa? O lume fără limite e periculoasă și plină de incertitudini. Într-un mediu în care fiecare are parte de libertate totală și nelimitată, nimeni nu e în siguranță cu adevărat.…
-
Când gura vorbește fără mine
Aseară, în timp ce alergam prin casă după Mihai care avea chef să fie alergat, Maria se așezase tacticos pe gresie în bucătărie și transformase centura scaunului pentru copii care curgea pe sub scaun într-un leagăn în care își dădea șobolanul, pisica și alte plușuri. Nu am observat-o până când lui Mihai nu i s-a…
-
Te iubesc, dar nu vreau la grădi!
Îi spun Mariei, de când s-a născut, zilnic că o iubesc. Îi spun în fel și chip și mă bucur că simte că e ceva real. Mă strânge tare tare în brațe și stăm zilnic îmbrățisate cât are ea nevoie sau cât am eu. De multe ori am impresia că eu am mai multă nevoie…