Categorie: Povești cu Micul Prinț
-
Ploua? Nu-i nimic, facem noi ceva distractiv in casa..
Mă uitasem pe prognoză: duminică plouă, luni plouă, marți plouă mai puțin. „Hmm.. ” mi-am zis în timp ce pregăteam bagajul pentru reîntoarcerea în București, după un weekend prelungit la bunici. Și în timp ce împachetam, ochii îmi cad pe niște dovleci frumoși de grădină, care stau adăpostiți, bineînțeles, de ploaie. Ador toamna.. toate roadele…
-
Îi mulțumesc enorm omului de lângă mine
În ultima vreme, simt tot mai mult nevoia unui time off să îmi umplu paharul, timp în care să mă recalibrez, să mai citesc câte ceva și pentru mine și pentru Micul Prinț. Mi se pare că m-a ajuns oboseala după săptâmâni întregi doar cu el + treburile casei și m-am transformat într-o mamă plictisitoare,…
-
Frumos ca … o fetiţă?! Nu! CA UN B-Ă-I-A-T.
Observ că trăim bine mersi în unele tipare sociale şi că nu vrem să ieşim din ele. Mi se mai întâmplă şi mie şi îmi vine să cred că asta e un fel de zonă de confort. Doar că, de când Micul Prinţ e ceva mai mare acum, sunt mult mai critică la etichete puse…
-
Frânturi de discuţii, gesturi = lecţii de viaţă – cap. III
Acum are 3 ani şi aproape o lună şi sunt uimită de capacitatea lui, de fapt a copiilor în general, de nu se lăsa mai prejos. Să vă povestesc. Eram într-un parc nou (la Parcul Circului) timp de câteva ore. O încântare pentru el să descopere locuri noi, copii noi şi moduri diferite de joc.…
-
Viaţa la casă, o bucurie pentru copii
Eu am crescut la bloc, soţul meu a crescut în mare parte la casă şi pot să spun că se vede diferenţa dintre noi în multe puncte de vedere. Când e vorba de practicalitităţi şi lucruri care cer îndemânare, soţul meu este foarte priceput şi mereu îmi pare rău că am învăţat prea târziu să…
-
Tiparele de control si gradul de (in)depedenta a copilului
Se întâmplă de multe ori ca, din prea multă „știință” din cărți sau din nepricepere și sigur din dorința de a face CÂT mai bine, să greșim. E normal, am auzit că suntem oameni și noi, părinții. Copilul meu, de 2 ani si 9 luni, a crescut perfect pentru câte greșeli am făcut. Sincer, m-aș…
-
Frânturi de discuții, gesturi = lecții de viață – cap II
O altă serie de frânturi care m-au făcut să cad pe gânduri.. Azi, două episoade minunate, zic eu. 1. Horia, fie c-a vrut, fie că n-a vrut, a fost plimbat de mic, pe ici-colo când aveam treabă. Am mai scris despre asta aici. Am fost foarte susținută până acum în toate angajamentele pe care mi…
-
Frânturi de discuții, gesturi = lecții despre viață- cap. I
Am acumulat de-a lungul timpului o serie de lucruri pe care mi le spunea Horia, în diverse situații, unele amuzante, unele triste, dar din care înveți multe. Și cu siguranță, ajungi să îți cunoști mai bine copilul. Redau, mai jos, scurte relatări din experiența noastră ca familie. Noi am tras concluzii sănătoase fie despre starea…
-
Nu vreau să mă spăl pe mâini, vreau să stau cu microbi!
Pe măsură ce crește, copilul meu e tot mai conștient de ce e în jurul lui și își exprimă părerea, are preferințe. Mă bucură acest lucru, e semn de independență în gândire, știe ce vrea și nu se lasă, chiar dacă uneori este peste puterile mele să îl conving să renunțe. Eu încurajez astfel de…
-
Anxietatea copilului meu = Nu eram acolo când s-a trezit într-un loc străin
Ei, am comis-o din nou. Fetelor, să vă ascultaţi intuiţia de fiecare dată când simţiţi acest lucru. Celorlalţi din jur, taţi, bunici, prieteni, daţi ascultare intuiţiei unei mame. S-a întâmplat să mergem într-o vizită de mai multe zile în Timişoara, un foarte frumos oraş şi să participăm la botezul copilului unor prieteni dragi. Am stat…