Categorie: Uncategorized
-
Cel mai bun agent de PR de 10 ani
Andrei are acum 12 ani. Pe când avea 10 ani, mama lui i-a cumpărat lui și surorii lui prima mea carte, Te iubesc orice culoare ai avea. Andrei nu mă cunoștea și mama lui m-a văzut prima dată când ne-am întâlnit să-i dau cărțile (a luat mai multe și pentru prieteni). Andrei a luat cartea…
-
Frica de a fi judecat în sistemul educațional românesc
Cred că avem cel mai performant sistem educațional. Performant în a induce, de la cele mai mici vârste, frica de a fi judecat. Frica de a nu fi suficient sieși. Avem ignoranța sau naivitatea sistematic neinformată să credem că, de pildă, concursurile școlare la care îi înscriem între 6 și 12 ani îi vor face…
-
Eticheta este coaja traumei
Copiii indeciși. Copiii cu frici. Copiii fără voce. Copiii agigați. Copiii neatenți. Dezangajați. Plângăcioși. Agresivi. Retrași. Supărăcioși. Neprietenoși. Intoleranți. Neascultători. Opozitioniști. Încăpățănați. Obraznici etc. De la un punct încolo al lipsei noastre de trezire, aplicăm copiilor etichete. Eticheta este coaja traumei. Ambalajul care o face invizibilă. E perspectiva pe care o alegem din exterior noi,…
-
Stai în umbră, în spate, dă-i dreptul să conștientizeze EL ce i se întâmplă și de ce!
Cred că primul lucru de la care poți construi o bună relație/educație pentru copilul tău este să înveți să ieși la timp din starea simbiotică în care te afli cu el în primii 1-2 ani de viață. De la un punct încolo, copilul tău pleacă prin casă, explorează, trântește, rupe, modifică, transformă spațiul. E primul…
-
Mama e educatoarea sau educatoarea e mama?
Când fac anumite alegeri iau în calcul multe atribute ce ar putea avea o influenţă pozitivă sau chiar negativă. Dar totul este subiectiv şi simt că am nevoie de un impuls, puţină adrenalină pentru a-mi fi validate alegerile. Când aleg pentru mine e mai simplu. Când o fac pentru cei dragi, mă cuprind o serie…
-
De ce vedem cu ochii și nu cu nasul?
Seara la culcare mă gândesc de fiecare dată să îmi instalez un reportofon care să pornească singur. Nu de alta, dar Maria mă umple de întrebări, povești și filosofii personale și pe multe le uit și tare rău îmi pare. Dacă nu ajung să adorm înaintea ei și să uit aproape tot, fug repede la…
-
De ce nu citesc copiii…
La conferința de la #Narativ, am fost invitată să vorbesc profesorilor despre plăcerea lecturii. În cap am avut mereu adevărul trist despre care Ministerul Educației se ferește să comenteze: acela că avem cei mai mulți analfabeți funcționali din Europa: adică rușinos de mulți copii care citesc mecanic, fără să înțeleagă ce spune textul. Nici nu…
-
Viitorul nostru și… „Amintiri din viitor”
În tinerețe ne preocupă prezentul. Odată cu sosirea primului copil, viitorul capătă o importanță majoră în viețile noastre. Este o evoluție normală în viața unui om. Dar, atunci când un copil este preocupat de viitor și încearcă într-un mod incitant și atrăgător să ne deschidă nouă, adulților, ochii asupra unor probleme care nu ar trebui…
-
Maria mea a crescut
Se da următorul context: eu singura acasă cu ei pentru câteva zile, soțul fiind plecat in delegație. Maria are aproape 3 ani, încă nu merge la grădinița, deci suntem împreuna toată ziua. Ioan are 10 luni, alăptat, iubit, dragalit, din nou, tot împreuna. Provocarea mea personală cu amândoi a fost (spun la trecut, pentru ca…