NU inseamna NU!

·

·

 Cred ca educația sexuală in scoli trebuie sa fie o materie la fel de ( sau poate mai ) importantă ca limba si literatura română!

De ce ?! Pentru ca sexualitatea, in toate aspectele ei: biologice, psihologice, sociale, culturale, emoționale, etice si juridice ne definește ca persoane!

Parerea mea este probabil drastic influențată de trăirile mele știind si fiind convinsă ca daca as fi avut parte se educație sexuală viata ar fi decurs cu totul altfel! Si cel mai important lucru este modul in care părinții noștri ne transmit sau nu aceste informatii!
Pentru ca nu ne naștem știind așa ca nu ne putem  aștepta ca cei si cele  mici sa stie lucruri nicicând pomenite! E OK sa le spui lucrurilor pe nume, pe măsura si întelesul celor implicați! Acum câteva zile, fetița unei prietene  (de 3 ani) s-a apropiat de mine, mi-a ridicat fusta si a băgat mânuță sub ea, țipând in gura mare ” Gogoșica! Aici e gogosica!”…. Prietena mea era sa cada pe podea, albă ca varul si vizibil rușinată a început sa o certe. I-am spus sa stea liniștita, ca nu ma deranjează, chiar mi se pare OK! E adevărat! Acolo am „gogoșica” !! Hahaha!!
Eu imi amintesc cum in copilărie, neștiind absolut nimic despre sexualitate ne intalneam in scara blocului, fete si băieți  de 6-7 ani, ca sa ne studiem sexul! Știam ca facem ceva interzis dar … Curiozitatea era mare! Întrebările erau si ele pe măsura! Încercam sa înțelegem mecanismul prin care de acolo ieșea urina! Inca imi amintesc ce ochi am cascat cand la un film am văzut o femeie care, după ce făcuse dus, ieșise in pielea goală pe micul ecran! Văzând parul pe care il avea la vulvă am rămas blocată! M-a deblocat palma peste cap a mamei care m-a trimis la culcare prin metodele ei de asuprire :”uite la ea ce nesimțita, cum se uita la prostii!”
Ma simțeam foarte speriata, nu înțelegeam nimic!

La 9 ani si 10 luni mi-a venit ciclul! Am spus de vreo 2 ori ca ma doare burta dar auzind numai ” lătratul” mamei, am tăcut! A fost un moment foarte greu pentru mine. Bineînțeles ca nu știam cum se fac copiii si cu câteva luni in urma o auzisem pe mama spunând ca „atunci cand voi fi mare ” va trebui sa știu ca petele de sânge se spală cu apa rece si oțet! Sa va spun filmul pe care mi l-am facut eu in cap in timp ce plângeam pe ascuns, disperata si învinsa de situație, neștiind ce sa fac si punând hârtie igienica in chiloți, ca sa nu ma prindă mama!
Lucrurile stăteau in felul următor ( in imaginația mea ) : Eu, jucându-ma cu păpușile si dorind sa fiu mama lor, cu siguranța , dorința aia prea mare de a fi mama lor m-a facut sa fiu însărcinată! Credeam ca daca vrei puțin nu  se intampla nimic! Dar daca simți cu toata ființa ta ca vrei sa fi mamă așa se întâmpla! Acum ce puteam sa fac eu? Si marea întrebare era: cum sa ii explic mamei ca nu am vrut daca „marea dovada” era ca am vrut ??!!

Urma sa fiu mama! Si nu știam pe unde o sa iasă copilul! Dar văzusem ca nu il aduce barza ci creste in burta mamei.
La vreo 2 zile ma strigă mama cu vocea ei terifianta si imi arată pantalonul de pijama întrebându-ma: „- ce-i asta?!”

Am început sa tremur de frica, înghețasem ca o statuie ….” De ce nu mi-ai spus?!” ” Cand ți-a venit ciclul ?!!”…

Aaaa! Deci așa se cheamă !….” Nu știu !”…. ” Cum adică nu stii ??!! Ce ți-ai pus??!! Dă să vad !!” Si imi găsește bucata de hârtie igienica împăturită si pusa in chiloți!…. ” Da ‘ tu ești proasta ?! Cum pui hârtie igienica ??!! Pune vata! Tu nu m- ai văzut cum iau pachetul de vata si merg la baie ??!!”

Uufff!! Iar o dădusem in bara! Iar nu vedeam si nu făceam lucruri normale ( după parerea ei )! Singura explicație a fost : ” acum ești femeie si trebuie sa ai grija cu băieții!”

Eeehhh??!! Adică cum ?! Deci nu eram gravida?! Si de acum toata viata imi va curge sânge si voi sta cu vată in chiloți mereu??!! Mii de întrebări fără răspuns!

După 3 zile s-a oprit sângerarea! Am aflat ca o sa fie așa o data pe luna! Si ca trebuie sa am grija sa nu ma patez, pentru ca e rușine sa vadă lumea! Aha! Uuff!! Bine măcar ca nu eram gravida! Eram bucuroasa! Scăpasem!

Pe la 11- 12 ani am început sa simt excitarea , si ma masturbam cu mângâieri si atingeri! Bineînțeles ca era in secret si ca niciodată nu am întrebat de ce si cum! Vedeam in filme cum bărbatul stand deasupra femeii se legăna si se freca de ea in timp ce gemeau cu plăcere !! Aha! Gata! Știam de ce! Pentru ca bărbatul pune penisul pe vulva femeii si se freacă așa si simt plăcerea! Eu așa simțeam. La clitoris.

Cand am văzut prima data o poza intr-o revista porno cu un penis care PENETRA o vulvă mi s-a facut rău! M-a impresionat foarte tare! Eu nu credeam ca așa se face.  Acum caută sa înțelegi unde era înfipt penisul, pe unde se băga?!
La 12- 13 ani aveam sânul drept complet dezvoltat iar cel stâng abia crescuse ! Si acum am o diferența, dar atunci era foarte mare diferența. Îngrijorată, am avut curajul sa ii spun mamei ca nu știu ce sa fac ca sa imi crească si sânul stâng! M-a legat la cel drept si așteptam sa crească cel stâng! Nimic mai mult !!
De la școala pana acasa făceam 5 minute! Intr- o zi am întârziat zece minute in plus pentru ca am fost la chioșcul de ziare ca sa cumpăr revista mea preferata, Bravo, cu banii de covrigi!
Cand am ajuns acasa am luat o bătaie sora cu moartea, din cap pana in picioare, fiind acuzata de faptul ca umblu cu băieți! Nu era adevărat! Eu nu umblam cu băieți așa ca simțindu-ma nedreptățită am luat hotărârea de a face sex cât de curând pentru a vedea ce mare scofala e aia! Deja începea rebeliunea!

Fix a doua zi, mergând spre școala m-am întâlnit cu un băiat care avea 17 ani si stătea la 2 blocuri de mine.  Nu aveam tangente! Doar știam amândoi ca celălalt exista. L -am întrebat cu cine este acasa si mi-a spus ca părinții erau plecați la țara așa ca era singur acasa. L-am întrebat ferm daca vrea sa facem sex! Mi-a spus ca da! Am cumpărat prezervativ (știam din revista Bravo ca așa trebuie ! ) si mai știam ca trebuie sa intre cumva, pe undeva, penisul in vulvă!
Ajungem acasa la el! Stingheri, lasă jaluzelele jos! Ma pupa ! Nu vreau sa ma pupe, vreau sa vad pe unde il bagă! Ma dezbrac si ma întind pe pat. Ii spun ca trebuie sa își pună prezervativul! Pleacă la baie, îmbrăcat si se întoarce, tot îmbrăcat dar cu penisul erect si prezervativul pus! ( cred ca si el era virgin, nu prea știa ce face nici el)! S-a pus deasupra, a împins penisul înăuntru, a durut, dar nu prea tare ( ma dureau mai tare vânătăile de pe tot corpul lăsate se cureaua dușmănoasă a mamei )! Gata! S-a înmuiat penisul si băiatul a suflat ușurat!
” Pentru cacatul asta am luat eu bătaie ??!!” Mi-am spus eu in sinea mea gândindu-ma la actul sexual ! Ma ridic din pat si încep sa ridic jaluzeaua, spunându-mi ca in viata mea nu o sa mai repet experiența! Băiatul, buimăcit, începe sa imi vadă vânătăile si se face alb la fata :” Dar ce ai pățit ?!” Ma întreaba speriat „. „Nimic! Nu am pățit nimic!” …. M- am îmbrăcat si am plecat la școala , cu corpul îndurerat, sufletul dezamăgit si mintea rece!
Probabil nu înțelegeam ce atâta importanta avea o chestie care nici măcar nu era plăcuta! Aveam sa înțeleg apoi importanta de a o face sau nu, cu cine, cum, cât, si de ce!
Cand au aflat ca nu mai sunt virgina unii si-au luat libertatea de a gândi ca nu contează parerea mea așa ca aveam sa fiu un bun de consum pentru satisfacerea dorințelor  masculilor! Si ce sa fac si ce sa spun cand toata lumea ma învinuia pe mine de faptul ca toți vagabonzii si boschetarii ma urmăreau si ma amenintau si ma obligau sa fac sex cu ei! Cum sa mai ridic capul din pământ cand știam ca in viata mea, nimeni, niciodată nu ma va iubi pentru ca nimeni nu o sa vrea sa se însoare cu o curva! Si nu știam cum sa fac fata situației! Niciodată nu am denunțat! Pentru ca nu știam ca o pot face! Simțeam ca eu sunt vinovata, așa ca, cum sa denunț ??!! Ce sa spun !??  Eu nu vreau sa merg cu ei dar am mai mers si alta data așa ca asta înseamna sa dai consimțământul ??!! Habar nu aveam !! Habar nu avea nimeni! Trăiam cu toții in ignoranta! Nimeni, niciodată nu mi-a spus ca sunt o victima! Eu asta simțeam, dar …. Cum sa lupți in contra tuturor, si mai ales, fără argumente?
Cand aveam 20 de ani si deja eram de 2 ani in lumea prostituției o fata mi-a spus ca un client a lovit-o pentru ca nu a vrut sa termine actul sexual!
Eu, foarte mirata, i-am spus ca eu știam ca așa se întâmpla daca nu vrei, de mult timp știam asta! Ea, si mai mirata, imi spune :”Nu, Amelia, nu !!! Daca nu vrei, nimeni nu are dreptul sa te oblige! Chiar daca ai spus da, poți spune nu in orice moment si asta trebuie respectat ! „NU !” înseamna ” NU!”indiferent de situație !! Daca  nu se opresc înseamna ca te violează!”

nu inseamna nu viol
Am rămas gândindu-ma la tot ce imi spusese fata aceea! Am rememorat toate dațile in care am simțit pământul rece sub coapse si respirația scârboasă a monștrilor … In mintea mea răsuna fraza …. ” Pai si cum ?! Ma lași așa ?!” a celor care imi spuneau ca au o erecție si ca eu sunt vinovata deci eu trebuie sa „rezolv” situația !
M- am simțit ca o mare proasta! Am fost atât de dezamagita de mine însămi! Cum de nu mi-am dat seama ?! Cum de nu am gândit asta ?! Am trăit fără sa ma întreb măcar cum ar fi daca nu ar fi!
Si toate astea pornesc de la lipsa totala de educatie sexuală !
Toate ar fi decurs altfel daca as fi știut  noțiuni despre sexualitate in toate contextele ei biologice, psihologice, sociale , culturale , emoționale , etice si juridice!!
Eu am facut religia in școală! Nu vreau sa rănesc nici un suflet credincios, dar nu m-a ajutat cu nimic religia !! Si daca credeți ca copiii voștri trebuie sa învețe religia, înainte ! Dar nu refuzați educația sexuală ! Le va fi cu mult mai de folos! Parol!!

Amelia

De aceeași autoare citește și Eu nu sunt ceea ce mi s-a intamplat ci sunt ceea ce am facut si fac cu cele intamplate! & Scrisoare scrisa in minte in vremuri cu furtuna

Fotografie- Nu înseamnă NU

Voi ce experiente aveti in calitate de copii sau de parinti cu privire la educatia sexuala?

Trimiteti povestile voastre pe crestemoameni@gmail.com


Comments

13 răspunsuri la „NU inseamna NU!”

  1. M-a emotionat povestirea asta, si am recunoscut multe din sentimentele de confuzie iar apoi pe cele de nedreptate resimtite in fata agresorilor cu care ai avut de-a face de-a lungul timpului.
    In acelasi timp am simtit si indignarea aia pe care la inceput am avut-o catre familie ca nu ofereau suport, apoi catre mine insami ca era vina mea, ca defectele mele faceau ca toate atrocitatile sa se intample.
    Mi se pare ca esti o femeie faina din felul in care scrii, si tot ce as mai vrea acum este sa-ti ofer o imbratisare virtuala! 🙂

  2. Avatar Simona
    Simona

    Uau, ce poveste, impresionant. Felicitari pentu taria de a nu renunta, de a nu renunta la tine. Din pacate, treaba asta cu neinformarea se perpetueaza pana in zilele noastre. Pot spune ca o parte din intrebarile tale mi le-am pus si eu, iar raspunsurile le-am gasit pe unde am putut, mai mult pe la alte prietene mai mari, mama nu mi-a raspuns decat la cateva. Pe undeva incerc s-o inteleg, pe vremea ei, probabil ca n-a primit niciun raspuns la nicio intrebare. Acum insa, nu mai avem nicio scuza sa tinem lucrurile acestea ascunse fata de copii nostri, ei trebuie sa cunoasca, sa stie, sa ia decizii in cunostiinta de cauza, nu este nimic rusinos la corpul nostru, nu trebuie sa ne ferim de ei, si nu trebuie sa asteptam pana fac 20 de ani ca sa incepem sa le explicam cum sta treaba. Pe masura ce cresc se pot explica din ce in ce mai multe lucruri legate de sexualitate, nu trebuiesc lasati sa afle din alta parte, pot primi informatii gresite. Inca o data felicitari pentru curajul de care ai dat dovada, povestea aceasta e o lectie de viata. Multe urari de bine din partea mea !

    1. Avatar Amelia
      Amelia

      Va mulțumesc din suflet pentru apreciere si va îmbrățișez cu drag !! Ma emoționez citind rândurile voastre si ma faceți sa imi doresc sa cresc si mai mult !! Va doresc multă sănătate si tot binele din lume !!

  3. Draga Amelia,

    Ar trebui sa le spunem copiilor nostrii si ca barbatii si femeile sunt deiferiti din punct de vedere al sexualitatii.
    Si anume barbatii cand sunt starniti foarte greu se pot opri asa arbitrar.
    Abordarea „Chiar daca ai spus da, poți spune nu in orice moment si asta trebuie respectat ! ” este una riscanta.

    Un barbat starnit e ca un bolovan care se rostogoleste la vale, mai ales daca e tanar si cu ceva frustari si tensiuni. Si din cauza asta trebuie gasita o metoda mai abila de a te sustrage din situatie decat sa te opui pur si simplu, sau si mai rau venind cu argumente logice.
    Barbatii nu mai sunt capabili de argumentare logica in acele momente si sincer sa-ti spun, s-ar putea chiar sa-i scoata din sarite si mai tare.

    In plus, un barat care a platit, foarte greu va arat empatie, deoarece targul i se pare facut si sucelile ulterioare il scot din sarite si se simte tradat.

    Replica trebuie sa fie una primara, instinctuala, care sa pota sa-l scoata pe barbat din transa sexuala in care nu mai vede decat un singur scop.
    Un exemplu ar fi simularea unei dureri acute si un strigat de durere ca si cand ai fi patit ceva. Doar asa il poti trezi din transa, pentru ca se va activa un instinct de protejare care-l va ajuta sa empatizeze cu tine.

    Asta este, femeile trebuie sa fie abile si sa inteleaga ca nu vor reusi prea multe daca vor sa confrunte frontal un barbat starnit.

    Ai grija de tine,
    Elena

    1. Avatar Amelia
      Amelia

      Sunt de acord cu dumneavoastră cand Spuneți ca este riscant sa spui da si apoi sa spui nu !! Dar e singurul lucru unde pot fi de acord !! Faptul ca după ce ați citit articolul meu imi lăsați acest comentariu ma face sa imi dau seama ca trebuie sa scriu mai mult , mult mai mult , pentru a ma face înțeleasă !!
      Eu am sa le spun copiilor mei si ai altora ca femeia este om si ca trebuie luată ca atare ! Bărbații sunt ființe raționale , care pot înțelege acest lucru simplu , ca si femeia este om !! Multe femei sunt violate zilnic pentru ca sunt educate sa facă pe plac bărbatului , soțului ! Si mulți bărbați violează zilnic pentru ca sunt educați sa domine , sa nu judece , sunt ridicați in slavi daca o au mare si tare ….
      Va asigur ca si impulsurile mele sexuale sunt puternice dar nu pentru asta imi oblig soțul sa imi ofere plăcere ! Suntem oameni ! Nu animale !avem nevoie de educatie , multă educatie ! Femeile si bărbații suntem diferiți din punct de vedere biologic dar nu din aceasta cauza trebuie sa fim diferiți din punct de vedere social , etic si juridic !!
      Faptul ca nu gândim la fel nu e un motiv sa nu va doresc numai bine si sa cred sincer , ca doar ați vrut sa ma ocrotiți cu ideea pe care mi-ați expus- o !!
      O zi buna!

      1. Nici mie nu mi-a vorbit mama despre sexualitate, despre menstruație sau despre alte asemenea lucruri. Eu știam ce trebuie sa folosesc la menstruație, dar nu știam cum.:( Când nu oferim copiilor aceste informații, ei le vor căuta în alta parte și nu avem garanția ca vor fi raspunsuri corecte. Eu am o fetiță de 5 ani căreia îi răspundem și eu și soțul la toate întrebările pe care deja și le pune cu privire la fete și băieți. Știe care sunt diferențele, după cum știe ca nimeni nu o poate atinge în zonele intime. Știe cum arata organele sexuale bărbătești și feminine, așa ca i-a dispărut curiozitatea. O învățăm ca este delicata și puternica în același timp, ca nu este mai prejos decât un băiat, ca ea hotărăște cu privire la corpul ei. Și ce diferența e intre ea și mine la vârsta ei!!! Draga, Amelia (sper sa nu te superi ca iți spun asa) sunt convinsa ca ești o super femeie și ca-ti vei educa copiii sa respecte și sa fie respectați. Te rog sa mai scrii pentru ca scrii frumos, chiar dacă e vorba despre subiecte delicate.

    2. Avatar Stefania
      Stefania

      Elenea, nu te-ai gandit niciodata ca tocmai din cauza unor „motive” precum cele scrise de tine mai sus barbatii nu se comporta rational si responsabil in situatii in care ar trebui sa fie responsabili?
      Tot ce ai zis face parte din categoria „baietii tot baieti sunt” si nu fac decat sa recicleze pretexte pe care lumea le considera valide si prin care barbatii si baietii care fac ceva inacceptabil sa scape mai usor, sa fie scuzati.
      E complet disfunctional. Barbatii si baietii merita mai mult decat fatalismul asta, Sunt capabili, trebuie doar responsabilitzati social. Si femeile si fetele merita sa li se respecte decizia si sa nu fie scuzati cei care nu arata aceasta intelegere a termenului „nu”.

  4. Avatar anonim
    anonim

    Elena, din ceea ce spui tu, barbatul este acest animal care odata ce da de gustul sangelui, nu se mai poate abtine sa Ai devoreze pradda. Refuz sa cred ca asta e Normalitatea.

  5. Trauma prin care ai trecut nu are deloc de-a face cu educatia sexuala.Totul a pornit de la relatia pe care ai avut-o cu mama ta. Daca unele mame nu isi asuma rolul de mama pana la capat, nu inseamna ca trebuie sa-i bombardam pe cei mici cu informatii care le pot strica inocenta.

    1. Avatar Amelia
      Amelia

      Permite- mi sa- mi dau cu parerea !! Trauma mea nu am s- o pun pe umerii mamei mele sau pe seama rolului pe care trebuia sa nu sa il împlinească !! Trauma mea am sa o pun pe seama lipsei de educatie sexuală a mamei mele , a tatălui meu , a vecinilor , a profesorilor, a violatorilor …. Si a mea , inclusiv!! Poate ca nu ai perceput acest lucru dar , daca educam copiii , nu ii sticam , ii pregătim pentru a- si lua zborul !!

      1. Mi se pare o greşeală comună să ceri mai multă educaţie, eventual şi sexuală, pentru ceva ce ţine în primul rând de formare şi de construcţia caracterului. În orice caz, pare complet gratuită învestirea şcolii cu responsabilitatea educării sexuale a minorilor. Şcoala dacă ar fi judecată pentru rezultatele pe care le oferă şi pentru consecinţa rebuturilor pe care le produce ar trebui desfiinţată în secunda doi. Gândiţi-vă numai că anul acesta la bac un procent de 40% dintre copiii care au intrat în cei 12 ani de pregătire şcolară pe mâna şcolilor din România au fost declaraţi rebuturi educaţionale după chiar standardele şi aşa penibile ale instituţiei care după programă şi metodică ne promite să scoată un G.Moisil din fiecare elev de clasa 1. Vorbim de sute de mii de „rebuturi” în fiecare an, pentru un proces de şcolarizare, nicidecum de educare, unde procentele ar sta cu mult mai dezastruos. Asta dacă nu cumva susţinem în mod absurd că deşi nu ştiu carte, absolvenţii de liceu sunt personalităţi armonioase, caractere virtuoase pregătite pentru încercările maturităţii.
        Bănuiesc că aici pe site sunt preponderent cititori părinţi şi i-aş ruga să-şi imagineze cum ar fi dacă cei 12 ani de şcoală ar dura de fapt o singură zi, dar consecinţele ar fi aceleaşi. Cum ar fi să-ţi trimiţi copilul plin de haruri, talent, entuziasm şi pasune în prima zi de şcoală în clasa întâi iar la sfârşitul programului să îl iei acasă secat de pasiune, sleit de talent, de har, laş, corupt şi coruptibil, nepregătit pentru viaţă ş.a. Noroc că acest supliciu durează 12 ani, timp în care suntem şi noi părinţii „educaţi” şi ne zbatem să ne ţinem puii cât de cât deasupra apei.
        Apoi educaţia sexuală despre care vorbim nu se rezumă la informaţii brute. Poţi turna date despre mecanica actului sexual în mintea unui copil şi să-l strici cu totul, oricât de riguros am respecta „programa” şi detaliul adevărului biologic. Asta pentru că responsabilitatea creşterii şi educaţiei unui copil este a părintelui în primul rând şi acesta îşi cunoaşte cel mai bine puiul. Părintele este cel în măsură să facă acordul fin al personalităţii şi caracterului, să fie model, să păstreze inocenţa copiilor, să-i ferească de griji premature, aspecte ce sunt totuşi principalele garanţii pentru o dezvoltare viabilă spre maturitate.
        Similar, educaţia unui copil nu o face doar părintele. Este o vorbă cunoscută că educaţia unui copil o face tot satul. Adică educaţia reprezintă rezultatul unor relaţii sociale extinse care trebuie trăite, care formează discernământul, valorile morale comune etc. Dacă substituim întreg acest angrenaj social cu câteva ore de „predare” s-ar putea să ne trezim cu surprize extrem de neplăcute, asta în măsura în care vom mai avea capacitatea de a le înţelege la acel moment. Deja am abdicat de la prea multe responsabilităţi din sfera relaţiilor umane/familiale în favoarea unor activităţi instituţionalizate şi cred că am putea vorbi cu creionul în mână despre cât de minunate sunt efectele.
        În termeni concreţi, nu văd mecanismul prin care mai multă educaţie sexuală ar fi putut combate experienţe ca ale dvs. Credeţi că un violator informat este mai puţin violator? Sau dacă o mama ca a dvs ar avea mai multe cunoştinţe de ordin sexual ar compensa lipsa ei de căldură sufletească? Iertaţi-mi insensibilitatea, dar chiar dacă părinţii dvs ar fi fost compendii ambulante de sexualitate şi aşi pedagogici în ale sexulaităţii, toate celelalte rămânând la fel, discuţia noastră de acum ar fi fost probabil diferită doar în nuanţă.
        Avem o generaţie de părinţi defecţi şi defectaţi de sistem şi societate. Şi aceşti părinţi sunt în egală măsură victime cum sunt şi prostituatele care nici măcar nu mai îndrăznesc să viseze la respect şi demnitate, darămite să pretindă pentru sine acea iubire sinceră care înnobilează orice suflet. Cum deci educăm părinţii?

  6. Da, astfel de lecții ar trebui să fie obligatorii în școli. Mă recunosc și eu în unele ipostaze ale copilăriei, deși cu mai puțină violență decât în povestea ta. Am trăit teama că am făcut ceva greșit și a trebuit să descopăr după prea mult timp că lucrurile care mi se întâmplau erau normale. De aici și până la asumarea de victimă pentru că așa merită femeia este un pas mic…

  7. Bună!

    Îți mulțumim pentru participarea în faza inițială a campaniei ”NU înseamnă NU”!
    Articolul tău a însemnat mult pentru noi, dar suntem siguri că a făcut diferența pentru cel puțin o persoană care avea nevoie de încurajare!

    Suntem gata să facem următorul pas în campania noastră, și avem nevoie de ajutorul tău:

    Vrem să construim o comunitate online, pentru ajutorul și susținerea victimelor violenței sexuale. Vrem să alcătuim acolo grupuri de suport private, unde victimele să poată să fie ascultate și susținute.

    Dacă ne ajuți, acesta este doar primul pas, pentru că din această comunitate și prin ajutorul articolelor tale, vom reuși să ajungem la acele persoane care sunt gata să se întâlnească cu noi față în față, și să ne povestească experiența lor: primul grup de suport pentru victime, cel pilot, va fi în București.

    În acest scop am pregătit o serie de teme de interes pentru public și victime, cu informații concrete despre care poți scrie. Scopul ar fi să le spunem tuturor că existăm, și încercăm să facem o schimbare.

    Pentru mai multe detalii, avem nevoie să continuăm să comunicăm cu tine, așa că te-am ruga să te înscrii în lista noastră de e-mailuri, pe care o găsești aici: http://nuinseamnanu.ro/nuinseamnanu-a-ajuns-la-faza-a-doua/.

    Te rugăm să ne susții în continuare, și îți mulțumim pentru tot, pe această cale!

    Echipa NU înseamnă NU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *