Dragii mei părinți ,
Sper ca aceste rânduri sa va găsească sănătoși! Cum va mai merge ? A trecut mult timp de când nu am mai vorbit sau poate niciodată nu am reușit sa vorbim, sa comunicam! Știu ca ați suferit când eu v-am dezamăgit si am refuzat sa mai merg la școala, știu ca va era rușine cu mine atunci când alți părinți se lăudau cu copiii lor si liceele la care erau elevi. Si mai știu ca v-ați simțit nedreptățiți de felul in care m-am purtat cu voi!! Mi-ați spus de mii de ori plângând ca mi-ați dat totul, ca nu mi-a lipsit nimic, ca ați dat totul pentru mine!!!
Dragii mei părinți, in timp ce ma făceați sa ma simt foarte vinovata si responsabila de suferința voastră, viata mea lua o întorsătura importantă! In timp ce mândria va împiedica sa recunoașteți ca ați greșit si in timp ce încercați sa va apropiați de mine prin reproșuri pentru imperfecțiunea si nerecunostinta mea eu doar visam la o viata departe de voi, la o viata departe de toți cei care ma agresau si ma umileau!
Acum sunt departe de voi si lupt pentru a supraviețui in fiecare zi! Încerc sa ies la suprafața, dar un vârtej ma trage la fund cu forță, cu furie!
Văd lumea prin culoarea roșie si sunetul care ma înspăimânta e tropăiala de tocuri …. Ma săgeată prin suflet ca o limba de foc… A venit momentul!! Începe o noua zi din viata mea!
Fotografie- Copyright D’Alex Photography
Încă mă uit in oglindă, sprijinita de chiuveta … Încerc sa îmi adun puterile si sa îmi strâng sufletul făcut bucăți intr-un colțisor!
In noaptea asta, dragii mei părinți, îmi voi vinde trupul! Bărbați care aparent au o viață impecabila, respectabili, cu o familie frumoasa, cu neveste minunate si copii inteligenți, bărbați care sunt niște tați minunați cu fetele lor , vor veni si ma vor cumpara, vor scoate la suprafața instinctele lor animalice, ma vor trata ca pe o bucata de carne ,ca pe un joc… Apoi ma vor plati si vor pleca liniștiti la casele lor, cu conștiința liniștita pentru ca s-au folosit doar de o curva!
Trebuie sa va las … Deja am întârziat la marea expoziție de sclave… Doar simt ce am simțit mereu…. Durere, neputinta si mai presus de toate simt ca nu valorez nimic! Știu ca mi -ati dat de toate dar… As fi vrut sa îmi dați si iubire… Si respect …. Si încredere … As fi vrut sa pot simți ca sunt valoroasa, ca merit mult mai mult dar… Poate ar trebui sa accept pedeapsa asta pentru ca v-am dezamăgit , pentru ca nu gândeam cum voi sperați sa gândesc, pentru ca nu știam ce pentru voi era clar, pentru ca nu eram buna de nimic după cum de multe ori mi-ați spus! V-am făcut sa va fie rușine de copilul vostru si DA, sunt vinovată… Pentru ca am cerut mai mult decât voi îmi puteați da!
Va las! Simt deja cum o mână îmi atinge pulpa si văd un rânjet scârbos îndreptându-se spre mine! Începe circul! Altceva nu știu, dar sa fiu ca o cârpă m-ați învățat fără sa vreți! Mi-ar plăcea sa-i spun acestui mizerabil care ma atinge ca sunt fiica voastra, ca vreau sa fiu liberă, ca vreau sa fiu respectata si ca, cu fiecare atingere a lui ma face sa ma îndepărtez de visul meu. Pentru ca el are puterea de a pleca, de a nu se folosi de mine, de a se duce cu familia lui si împreuna sa-si educe copiii cu dragoste si respect pentru ca ” mâine ” sa arate altfel…
Fără sclave si fără stapâni!
Amelia
De aceeasi autoare citeste si Eu nu sunt ceea ce mi s-a intamplat ci sunt ceea ce am facut si fac cu cele intamplate!
Fotografie- Copyright D’Alex Photography
Lasă un răspuns